A fost una dintre acele săptămâni în care harta lumii pare desenată cu creionul și cineva tot umblă la gumă. Trei alegeri care schimbă direcții naționale, o ofensivă pe una dintre cele mai importante strâmtori comerciale ale planetei, un laborator de ciumă din Siberia și un fost șef de spionaj german în arest. Hai să le luăm pe rând, fără dramatizări inutile — dar și fără să pretindem că n-a fost agitată.
Yemen: războiul s-a mutat pe una dintre cele mai scumpe strâmtori din lume
Forțele guvernamentale yemenite, sprijinite de coaliția condusă de Arabia Saudită, au lansat ofensiva „Zorile Yemenului” și au recucerit o serie de localități din jurul strâmtorii Bab el-Mandeb — Dhubab, Bab, Hadeid, plus portul Mocha. Purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul-maior Turki al-Malki, vorbește despre „sute de ținte houthi distruse”, cu aproximativ 100 de avioane de luptă implicate în sprijin aerian.
Contextul e important: războiul din Yemen a repornit după un armistițiu care ținuse patru ani. În septembrie, houthii au pus mâna pe teritorii strategice de pe coasta Mării Roșii, inclusiv insule care controlează latura yemenită a strâmtorii. Răspunsul a venit acum. Nu totul merge însă într-o singură direcție — houthii au capturat Turbah și amenință provincia Taiz, unde s-a raportat peste 70 de morți.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății pentru runda actuală de violențe sunt dure: cel puțin 959 de morți și peste 4.200 de răniți, aproximativ 174.000 de persoane strămutate în interiorul țării și peste 3.000 care au fugit în Djibouti.
Partea cu adevărat nouă e alta: Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul au activat „pactul de la Mecca”, acordul lor de apărare colectivă, după ce houthii au lovit teritoriu saudit — o instalație Aramco din Riad, apoi aeroporturile Jazan și Najran (trei răniți, pagube limitate). Comitetul celor trei s-a întrunit la Riad și a convenit „desfășurarea rapidă de capabilități” în Arabia Saudită.
De ce contează: prin Bab el-Mandeb trece aproximativ 12% din comerțul mondial, iar strâmtoarea Hormuz e deja închisă de Iran — președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a confirmat săptămâna aceasta că rămâne așa până la îndeplinirea celor șapte condiții din memorandumul din iunie. Două dintre cele mai importante gâtuiri comerciale ale planetei, simultan sub presiune. Asta se vede în prețul la pompă, în costul transportului și, într-un final, în factura de la supermarket. Plus un detaliu de arhitectură geopolitică: un pact de apărare între trei state musulmane majore, dintre care unul are arme nucleare, tocmai a fost activat pentru prima dată.
Brazilia: numele Bolsonaro e în continuare pe buletinul de vot
Primul tur al prezidențialelor braziliene s-a încheiat cu o surpriză. Senatorul Flávio Bolsonaro — fiul fostului președinte aflat la închisoare pentru tentativa de lovitură de stat — a ieșit pe primul loc cu circa 47% din voturile valabile, în fața lui Lula da Silva, cu aproximativ 45%. Niciunul n-a trecut pragul de 50%, așa că turul doi e programat pe 25 octombrie.
Sondajele preelectorale dădeau Lula favorit în primul tur. Nu s-a întâmplat. Analiștii citați de Al Jazeera cred că o parte din scorul lui Bolsonaro vine din „vot de protest” — oameni care au votat mai mult împotriva lui Lula decât pentru Flávio, ceea ce ar putea însemna că rezerva de creștere pentru turul doi e mai mică decât pare.
Dar partea care probabil contează mai mult decât cursa prezidențială e Parlamentul. Partidul Liberal (PL) al clanului Bolsonaro e pe cale să devină cea mai mare forță din Camera Deputaților, dreapta braziliană și-a aproape dublat reprezentarea în Senat, iar Michelle Bolsonaro, fosta primă-doamnă, a câștigat un mandat de senator.
De ce contează: Jair Bolsonaro e în închisoare, iar bolsonarismul e, electoral vorbind, în cea mai bună formă de la 2018 încoace. Asta spune ceva despre cât de puțin depinde un curent politic de prezența fizică a liderului său. Pentru restul lumii, Brazilia înseamnă Amazon, soia, carne, politică climatică și o voce grea în BRICS — direcția pe care o ia pe 25 octombrie se simte bine dincolo de granițele ei.
Ucraina: rafinăriile rusești, ținta care doare
Ministerul Apărării de la Kiev susține că loviturile ucrainene în adâncime au scos din funcțiune 51% din capacitatea de rafinare a Rusiei — Moscova, Iaroslavl, Ust-Luga, Perm, Saratov, Sizran. Cifra nu e verificată independent, așa că merită luată cu precauția de rigoare.
Precauția scade însă considerabil când îl auzi pe Vladimir Putin. Într-o recunoaștere neobișnuit de directă, el a estimat costul loviturilor la aproximativ 1% din PIB și a răspuns la întrebarea dacă ucrainenii și-au atins obiectivul cu un „parțial”. Agenția Internațională pentru Energie raportează o scădere de circa 30% a producției de diesel, iar în unele regiuni șoferii au stat la coadă până la 40 de ore la benzinărie. Moscova a interzis exporturile de diesel, a amânat lucrările de mentenanță și a relaxat standardele de calitate ale combustibilului — soluții care rezolvă o problemă creând alta, de la motoare avariate până la poluare suplimentară.
Săptămâna n-a fost deloc liniștită nici în sens invers. Bombardamentele rusești pe o zonă rezidențială din Harkov au ucis șase oameni și au rănit 59. Un atac cu dronă rusească a scufundat o navă comercială în Marea Neagră — doi membri ai echipajului morți, 11 salvați. Dronele ucrainene au lovit regiunea Moscova (doi morți, nouă răniți, peste 650 de drone lansate într-o singură noapte, potrivit autorităților ruse) și două instalații de la centrala nucleară Zaporojie aflată sub control rus, unde a murit un livrator de mâncare; oficialii spun că nu există risc nuclear. Germania a anunțat un pachet de ajutor de 1,5 miliarde de dolari și a semnat cu Kievul 15 acorduri suplimentare în valoare de 9,6 miliarde.
De ce contează: după patru ani și jumătate, Ucraina a găsit o pârghie care nu depinde de câți kilometri pătrați mută linia frontului. Rafinăriile sunt ținte fixe, scumpe, greu de reparat — și loviturile se traduc direct în cozi la benzinărie în Rusia, adică în singurul tip de presiune pe care populația o simte zilnic.
Siberia: o moarte într-un laborator de ciumă și multe întrebări fără răspuns
Darya Shipilova, cercetătoare de 28 de ani la Institutul Antiplagă din Irkutsk, a murit în circumstanțe pe care autoritățile ruse nu au clarificat. Presa locală a scris despre o eprubetă spartă și o posibilă expunere la bacilul ciumei; oficialii neagă. Guvernatorul regional a atribuit decesul unei „pneumonii de origine nedeterminată”.
Aproximativ 200 de persoane care au avut contact cu ea au fost puse sub observație, cu testare zilnică. Rusia a comunicat Organizației Mondiale a Sănătății că „nu au fost detectați agenți patogeni ai bolilor infecțioase periculoase” în rândul contacților, iar până acum nu s-au raportat îmbolnăviri noi. OMS evaluează riscul ca fiind „moderat spre scăzut” pentru Irkutsk, scăzut pentru Rusia în ansamblu și foarte scăzut pentru regiunea europeană.
Specialiștii în sănătate publică sunt sceptici că a fost vorba chiar de ciumă: protocoalele standard de biosecuritate ar fi trebuit, teoretic, să prevină un deces în caz de expunere de laborator. Marco Rubio a cerut Rusiei mai multe detalii, iar CDC monitorizează situația.
De ce contează: ciuma pneumonică se transmite prin picături respiratorii și e aproape invariabil fatală netratată — dar răspunde bine la antibiotice administrate prompt. Problema aici nu e bacteria, e opacitatea. Cu informații puține și contradictorii dinspre un stat cu istoric de comunicare selectivă în chestiuni de biosecuritate, nimeni din afară nu poate calibra corect îngrijorarea. Iar asta e, în sine, o problemă de sănătate globală.
Franța: trei săptămâni de licee blocate și un adolescent fără mână
Protestele elevilor francezi au început pe 17 septembrie la Créteil, în suburbiile Parisului, când liceeni s-au alăturat profesorilor care cereau resurse. S-au răspândit prin clipuri pe rețele și, până la începutul lui octombrie, sute de școli erau închise total sau parțial. Guvernul raportează incidente violente în 735 din cele aproximativ 3.700 de licee din țară.
Bilanțul e greu: peste 170 de elevi, 78 de angajați ai școlilor și peste 600 de polițiști răniți, mai mult de 5.000 de rețineri — 87% dintre ele ale minorilor. Cazul care a aruncat totul în aer a fost cel al unui băiat de 15 ani care a rămas fără mâna stângă după ce a ridicat o grenadă de dispersare a poliției.
Revendicările nu sunt exotice: clase supraaglomerate, lipsă de profesori, profesori absenți neînlocuiți, clădiri degradate. „Sistemul școlar e în criză, și e de multă vreme”, a spus un lider sindical. Premierul Sébastien Lecornu a anunțat un plan în cinci puncte — orele anulate, renovări prin parteneriate regionale, orarul școlar, transparența platformei de admitere la universitate și măsuri generale de sprijin.
De ce contează: Franța are un reflex vechi — strada ca formă de negociere colectivă. Ce e nou e vârsta protestatarilor și viteza cu care mișcarea s-a organizat prin social media, fără structură sindicală la bază. Pentru un guvern deja fragil, un conflict în care adversarul are 16 ani și imaginile ajung instant pe telefoane e aproape imposibil de câștigat la puncte.
Etiopia: Mekelle a căzut, iar Cornul Africii se tensionează
Trupele federale etiopiene, împreună cu miliții pro-guvernamentale, au intrat pe 4 octombrie în Mekelle, capitala regiunii Tigray. Au luat mai întâi aeroportul, apoi centrul orașului. Frontul Popular de Eliberare a Tigrayului (TPLF) a anunțat că s-a „retras temporar” și va „opera de altundeva”.
E consecința prăbușirii acordului de pace de la Pretoria din 2022, cel care încheiase un război soldat cu sute de mii de morți. Pe 23 septembrie, șapte grupări de opoziție s-au coalizat împotriva guvernului premierului Abiy Ahmed. Acuzațiile de sprijin extern zboară în toate direcțiile — spre Eritreea, Sudan și Egipt, care neagă toate; Eritreea a rupt relațiile diplomatice cu Addis Abeba.
Peste toate astea, Abiy Ahmed a repetat săptămâna aceasta că Etiopia, stat fără ieșire la mare, are nevoie de acces la Marea Roșie pentru dezvoltare. Egiptul, Eritreea, Sudanul și Somalia au răspuns cu un summit în care au afirmat că responsabilitatea asupra mării aparține statelor de coastă. Lovituri aeriene și foc de artilerie au continuat în nordul Tigrayului.
De ce contează: un conflict intern etiopian care capătă patru vecini implicați, pe aceeași Mare Roșie pe care se desfășoară deja războiul din Yemen, nu rămâne mult timp intern. Cornul Africii e, în momentul de față, cel mai subevaluat punct de risc din lume.
Spania: Sánchez pariază totul pe 29 noiembrie
Pedro Sánchez a convocat alegeri anticipate pentru 29 noiembrie, după ce Congresul i-a respins vineri două decrete privind locuințele. A petrecut weekendul consultându-se cu liderii socialiști, apoi a anunțat decizia.
Motivele se adună de ceva vreme. Criza locuințelor a scos oamenii în stradă, coaliția lui Sánchez avea o majoritate parlamentară care funcționa doar prin negociere permanentă și pierduse deja mai multe voturi în Congres. În plus, urgența migrației din enclava nord-africană Ceuta, unde zeci de mii de persoane au trecut frontiera la finalul lui iulie, i-a oferit opoziției muniție — Partidul Popular și Vox au acuzat guvernul de reacție lentă și au pus la îndoială politica față de Maroc. Peste asta, dosarele de corupție din proximitatea PSOE.
Sondajele recente dau Partidul Popular în față, iar Sánchez pariază, ca în 2023, că poate inversa trendul în campanie.
De ce contează: Spania e a patra economie a zonei euro și, sub Sánchez, una dintre puținele capitale europene care au vorbit tranșant pe teme precum Gaza sau cheltuielile militare NATO. O schimbare la Madrid ar muta sensibil centrul de greutate al politicii europene — și, în subsidiar, e încă un test pentru întrebarea dacă criza locuințelor devine tema electorală dominantă a Europei.
Și altele, pe scurt
Un fost șef al spionajului german, arestat. August Hanning, care a condus BND până în 2005, a fost reținut marți împreună cu un fost șef de birou al agenției, acuzat că i-a plătit acestuia accesul la aproximativ 2.000 de documente clasificate, folosite ulterior în analize pentru un serviciu străin. Potrivit Süddeutsche Zeitung, nu e vorba despre Rusia — ceea ce face cazul și mai interesant.
Quebec votează pentru suveranism. Parti Québécois a câștigat alegerile provinciale cu circa 28% din voturi și formează un guvern minoritar. Liderul Paul St-Pierre Plamondon promite un referendum de independență în primul mandat, dar nu înainte de ianuarie 2029 — adică după încheierea mandatului lui Trump, pentru a evita, spune el, incertitudinea politică maximă.
Bombardierele americane au plecat din Marea Britanie. Toate cele 12 bombardiere B-1 staționate la baza RAF Fairford au fost retrase în SUA, după informații despre un posibil atac cu drone comandat de Gardienii Revoluției iranieni. Trump a avertizat că Iranul „va suferi enorm” în caz de atac.
Mine în zona demilitarizată coreeană. Seulul anunță că testele au confirmat mine din plastic de fabricație nord-coreeană plantate la sud de linia de demarcație militară, cu încălcarea armistițiului din 1953. Phenianul a numit ancheta „o farsă premeditată” și a amenințat cu „contraacțiune imediată și puternică”.
Giorgia Meloni și-a înregistrat vocea ca marcă. Premierul italian a depus o cerere de înregistrare a propriei voci — pe baza unei înregistrări de patru secunde — ca protecție împotriva clonelor generate de inteligența artificială și a deepfake-urilor. Probabil nu ultima solicitare de acest tip din partea unui lider politic.
Dacă e ceva ce leagă toate astea, e că și cele mai locale crize — un decret despre locuințe, o grenadă în curtea unui liceu, o eprubetă într-un laborator siberian — au ajuns să aibă consecințe pe care nu le mai poate conține nicio graniță.