Potrivit Middle East Eye, guvernul azer a emis o critica rara la adresa Israelului, un aliat strategic cheie al Bakului, dupa ce Tel Avivul a decis duminica sa recunoasca oficial genocidului armean. Gestul diplomatic al Israelului a provocat o reactie imediata si neobisnuita din partea Azerbaijanului, o tara care intretine relatii stranse cu statul evreu atat in plan militar, cat si economic.
Relatia dintre Azerbaijan si Israel este considerata una dintre cele mai solide din regiune, bazata pe interese comune: Bakul furnizeaza o parte semnificativa din petrolul consumat de Israel, iar Tel Avivul exporta echipamente militare si tehnologie de aparare catre Azerbaijan. Aceasta interdependenta a facut ca friciunile publice dintre cele doua state sa fie extrem de rare, ceea ce face ca recentul repros azer sa fie cu atat mai semnificativ din punct de vedere diplomatic.
Decizia Israelului de a recunoaste genocidul armean reprezinta un act cu implicatii geopolitice profunde in Caucazul de Sud. Armenia si Azerbaijanul au avut un conflict indelungat si sangeros, culminand cu razboaiele pentru Nagorno-Karabah. In acest context, orice pozitionare internationala pe tema istoriei armene este perceputa la Baku ca un act cu conotatii politice directe, nu doar ca o declaratie de ordin moral sau istoric.
Faptul ca Israelul a ales sa faca acest pas acum ridica intrebari cu privire la calculele diplomatice ale Tel Avivului. Intr-o perioada in care Israelul se confrunta cu presiuni internationale crescande legate de actiunile sale militare in Gaza, o astfel de recunoastere poate fi interpretata si ca un efort de a-si imbunatati imaginea pe plan international, apeland la un subiect de dreptate istorica larg recunoscut de comunitatea internationala.
Pentru Azerbaijan, reactia fata de Israel trimite si un semnal intern si regional: Bakul nu va tolera ca nici macar cei mai apropiati parteneri sa adopte pozitii considerate favorabile Armeniei. Aceasta fermitate reflecta sensibilitatea nationala extrem de ridicata in jurul subiectului armean si al memoriei conflictelor din Caucaz, dar si dorinta Azerbaijanului de a se afirma ca actor regional autonom, capabil sa-si apere interesele in fata oricarui partener.
Aceasta fisura diplomatica, oricat de limitata ar parea deocamdata, merita urmarita cu atentie. Daca Israelul va mentine recunoasterea genocidului armean, presiunile asupra relatiei bilaterale cu Azerbaijanul ar putea creste, cu potentiale consecinte asupra fluxurilor de petrol si cooperarii in domeniul apararii – doua piloni esentiali ai unui parteneriat construit cu grija de-a lungul a mai multor decenii.