Pe scurt
- Două nave comerciale, portcontainerul GFS Pride (sub pavilion Singapore) și vrachierul Cape Dao (pavilion Antigua și Barbuda), s-au scufundat în apropierea Strâmtorii Ormuz în 13 și 14 octombrie 2026, iar prin strâmtoare au tranzitat luni, 12 octombrie, doar 4,147 milioane de barili de petrol — sub un sfert din nivelul de dinainte de război, potrivit firmei de monitorizare Kpler.
- Tancul chimic Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost lovit de o dronă pe 15 octombrie 2026 la aproximativ o milă în afara apelor teritoriale ale României, cinci membri ai echipajului fiind salvați și șapte rămânând dispăruți, potrivit autorităților române.
- Președintele rus Vladimir Putin a propus, într-o convorbire telefonică din 9 octombrie 2026 cu președintele american Donald Trump, un summit în trei cu Trump și liderul chinez Xi Jinping despre încheierea războiului din Ucraina, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Wall Street Journal.
- Autoritatea generală pentru aviație civilă din Arabia Saudită a anunțat că atacul cu rachetă al mișcării Houthi asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad, din 10 octombrie 2026, a ucis 12 persoane și a rănit 309, bilanțul ajungând ulterior la 13 morți.
- Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 octombrie 2026, printr-o postare pe Truth Social, susținerea sa pentru realegerea premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu nouă zile înaintea alegerilor parlamentare din Israel, programate pe 27 octombrie 2026.
- Ministrul francez de interne Laurent Nuñez a anunțat că protestele din 17 octombrie 2026 împotriva scumpirilor au cuprins 110 marșuri și 550.000 de participanți, dintre care 110.000 în Paris, cu aproximativ 2.400 de persoane reținute și circa 1.000 de polițiști și jandarmi răniți.
- Acoperișul școlii private Al-Khair din Peshawar, Pakistan, s-a prăbușit pe 15 octombrie 2026, ucigând cel puțin 29 de persoane, majoritatea copii de 13 ani sau mai mici, potrivit Lady Reading Hospital și relatărilor Associated Press.
A fost o săptămână în care harta lumii a arătat mai puțin ca o hartă politică și mai mult ca o hartă maritimă cu pete roșii: Ormuz, Marea Neagră, Marea Roșie. Peste tot, nave lovite, echipaje dispărute și guverne care explică de ce nu e cazul să ne alarmăm. Între timp, în Occident, oamenii au ieșit în stradă pentru facturi, iar politicienii s-au certat pe bugete. Hai pe rând.
1. Ormuz s-a transformat într-un cimitir de nave, iar nimeni nu pare să vrea să intervină
Strâmtoarea Ormuz — gâtul de sticlă prin care trece în mod normal o cincime din petrolul lumii — a avut cea mai urâtă săptămână de când a început, pe 28 februarie 2026, războiul dintre Statele Unite și Iran. Pe 13 octombrie, portcontainerul GFS Pride, sub pavilion Singapore, cu o capacitate de 2.824 de containere standard, a fost lovit în timp ce traversa strâmtoarea. A luat foc, iar apoi s-a scufundat în timp ce era remorcat către uscat. Toți cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță, a precizat Autoritatea Maritimă și Portuară din Singapore.
Cum a fost lovit? Depinde pe cine întrebi, și asta spune ceva despre genul de război în care ne aflăm. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a susținut că nava a lovit o mină marină. Armata americană a declarat ulterior că a fost un proiectil lansat de IRGC, nu o mină. Surse maritime citate de agențiile de presă vorbeau inițial, prudent, despre „un proiectil neidentificat”.
A doua navă, vrachierul Cape Dao, sub pavilion Antigua și Barbuda, s-a scufundat pe 14 octombrie, la câteva săptămâni după ce fusese lovită de un proiectil pe 23 septembrie 2026. Un marinar murise în atacul inițial, iar nava rămăsese în derivă, arzând. Potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (OMI), GFS Pride și Cape Dao sunt a doua și a treia navă scufundată de la începutul războiului.
Joi, 15 octombrie, un tanc petrolier a luat foc în Golful Oman după ce intrase, potrivit marinei iraniene, într-o zonă interzisă cu sistemele de urmărire oprite. Numele navei, pavilionul și starea echipajului nu au fost comunicate imediat. În total, Organizația britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO) a raportat cel puțin 12 nave atacate în săptămâna încheiată pe 16 octombrie.
Cifra care contează cel mai mult nu e însă numărul de nave, ci cea de la Kpler: luni, 12 octombrie, prin Ormuz au trecut 4,147 milioane de barili de petrol, mai puțin de un sfert din traficul de dinainte de război. Washingtonul s-a abținut până acum să răspundă militar la atacurile asupra navelor. Mai multe analize leagă această reținere de calendarul american: alegerile parțiale pentru Congres au loc pe 3 noiembrie 2026.
De ce contează: când un sfert din petrolul mondial trece printr-o strâmtoare în care navele se scufundă săptămânal, prețul la pompă din Pitești nu rămâne o chestiune de politică locală. Iar faptul că Statele Unite aleg să nu răspundă timp de luni de zile înseamnă că cineva a calculat deja că e mai ieftin să absorbi lovitura decât să deschizi un front nou înainte de alegeri.
2. Marea Neagră: drone, nave în flăcări și șapte marinari pe care România îi caută încă
Dacă Ormuz pare departe, următoarea poveste se petrece la 50 de kilometri de plajă. În noaptea de 14 spre 15 octombrie 2026, două nave comerciale au fost lovite în sau lângă apele românești.
Prima, tancul chimic și petrolier Yara J, sub pavilion Comore, a fost lovită miercuri seara, 14 octombrie, în interiorul apelor teritoriale românești. Echipajul a scăpat nevătămat, iar nava a fost remorcată în portul Constanța. A doua, tancul chimic Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost lovită joi dimineață, 15 octombrie, la aproximativ o milă în afara apelor teritoriale românești. Din cei 12 membri ai echipajului, cinci au fost salvați, iar șapte au rămas dispăruți. Căutările au fost reluate pe 16 octombrie, după ce fuseseră întrerupte de vânt puternic și mare agitată; autoritățile au anunțat că un elicopter Black Hawk urma să depună patru salvatori la bordul navei, în timp ce o altă navă continua căutările în zonă.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ambele nave au fost lovite de drone. Întrebat dacă dronele erau rusești, el a refuzat să confirme. O sursă militară din NATO, citată de agențiile de presă, a afirmat că dronele veneau din Rusia. Autoritățile române s-au oprit, oficial, la un pas de a lega direct incendiile de la bordul navelor de dronele rusești. Dan a spus însă că atacurile recente asupra navelor comerciale din Marea Neagră reprezintă încercări rusești de a destabiliza flancul estic și de a eroda sprijinul pentru Ucraina.
Contextul e mai urât decât cele două incidente luate separat: cel puțin alte cinci nave de marfă au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei în ultimele zece zile, iar cel puțin 23 de marinari și-au pierdut viața în acele atacuri. Diferența e că acelea s-au petrecut chiar în afara apelor teritoriale ale unor state NATO. Wine Trader a fost lovită la o milă în afara liniei. Yara J a fost lovită în interiorul ei.
De ce contează: „o milă în afara apelor teritoriale” e exact genul de distanță pe care o alege cineva care vrea să testeze o alianță fără să declanșeze articolul 5. Marea Neagră nu mai e un teatru secundar al războiului din Ucraina, ci o zonă în care asigurătorii, armatorii și exporturile de cereale calculează riscul în fiecare dimineață. Iar Constanța e în mijlocul calculului.
3. Putin propune un summit în trei. Zelenski nu e invitat
Pe 9 octombrie 2026, într-o convorbire telefonică cu Donald Trump, Vladimir Putin a propus o întâlnire la vârf între el, președintele american și liderul chinez Xi Jinping, dedicată încheierii războiului din Ucraina. Informația a fost publicată de Wall Street Journal pe baza relatării unui fost ofițer de informații rus informat despre discuții, și preluată apoi de Reuters, Forbes și alte publicații.
Detaliul care a provocat cea mai multă agitație la Kiev și la Bruxelles e ce lipsește din formulă: Volodimir Zelenski. Ucraina nu ar participa la o negociere despre propriul viitor. Uniunea Europeană, nici atât. Moscova ar prefera, potrivit aceleiași relatări, ca întâlnirea să aibă loc în marginea summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, pe 18–19 noiembrie 2026. Beijingul ar fi semnalat că nu s-ar opune, dacă Trump acceptă.
Deocamdată nimic nu e stabilit. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu există încă o înțelegere clară nici privind întâlnirea în sine, nici privind agenda ei. Un oficial american de rang înalt a spus că Trump nu a acceptat summitul, dar că ar putea fi receptiv.
Aceeași convorbire din 9 octombrie ar fi produs, potrivit relatărilor, și o înțelegere prin care Statele Unite cumpără motorină rusească. Zelenski a criticat public mișcarea, avertizând că relaxarea sancțiunilor și acordul pe combustibil ar putea încuraja Moscova și prelungi războiul. Relația dintre cei doi lideri s-a deteriorat vizibil: Trump l-a acuzat pe Zelenski că nu vrea să încheie războiul, iar Zelenski a declarat că se simte „trădat”. Ucrainenii susțin, în plus, că Washingtonul restrânge accesul la apărare antiaeriană, informații și legături prin satelit pentru a-i forța să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești.
Pe teren, nimic nu s-a oprit. Dronele rusești au lovit Kiev și Harkov, ucigând cel puțin nouă civili și lăsând sute de mii de oameni fără electricitate. Ucraina a răspuns lovind obiective energetice rusești, inclusiv o rafinărie la sud de Moscova.
De ce contează: un summit al marilor puteri despre soarta unei țări care nu stă la masă are un precedent istoric și un nume pe care diplomații europeni îl rostesc în șoaptă. Chiar dacă întâlnirea nu are loc, simplul fapt că propunerea circulă schimbă poziția de negociere a tuturor — inclusiv a Kievului, care trebuie acum să demonstreze că e indispensabil.
4. Bruxelles: summit încheiat, gaură de 70 de miliarde rămasă
În 15 și 16 octombrie 2026, liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles în Consiliul European. Zelenski a venit personal și a cerut aproximativ 70 de miliarde de euro în sprijin financiar și militar suplimentar pentru 2027 — o sumă considerabil mai mare decât estimările Comisiei. Summitul s-a încheiat fără acord pe buget, cu gaura de finanțare pentru Ucraina neacoperită și cu dispute deschise pe energie și migrație. Danemarca, Italia și Polonia au împins pentru un limbaj mai dur pe migrație.
Zelenski a ales să vorbească despre „lideri reali” în Europa și a evitat să comenteze direct deteriorarea relației cu Washingtonul. A avut, în marginea summitului, prima discuție bilaterală cu premierul ungar Péter Magyar, într-o încercare de resetare a relațiilor dintre Kiev și Budapesta.
De ce contează: Europa a reușit să fie unanimă în declarații și dezbinată în cifre. Atât timp cât diferența dintre ce cere Kievul și ce acceptă Bruxellesul rămâne de ordinul zecilor de miliarde, orice propunere de pace venită de la Moscova sau Washington devine automat mai atractivă pentru cineva.
5. Riadul sub rachete: 13 morți la aeroportul King Khalid
Arabia Saudită a trăit cea mai gravă serie de atacuri de la începutul războiului cu Iranul. Pe 8 octombrie 2026, rachete lansate de mișcarea Houthi din Yemen au distrus o aeronavă a companiei Saudia pe Aeroportul Internațional King Khalid din Riad; Autoritatea generală pentru aviație civilă a anunțat trei saudiți uciși, inclusiv un pilot, și zeci de răniți de diferite naționalități.
Pe 10 octombrie, o rachetă a lovit terminalele 3 și 4, destinate zborurilor interne. Bilanțul anunțat de autoritatea saudită a fost de 12 morți și 309 răniți. Între victime se aflau patru saudiți, doi cetățeni din Bangladesh și câte o persoană din Statele Unite, Iordania, Palestina, Siria, Sudan și Egipt. Ambasada Indiei în Arabia Saudită a anunțat ulterior moartea unui cetățean indian rănit în atac, ridicând bilanțul la 13. Purtătorul de cuvânt militar Houthi, Yahya Sarea, a revendicat atacul. Aeroportul a fost închis după lovitura din 10 octombrie.
Pe 12 octombrie, Houthii au lansat trei rachete balistice — una către King Khalid, două către orașul Khamis Mushait din sud-vest. Toate trei au fost interceptate. Turnul Kingdom Centre din Riad, unul dintre simbolurile orașului, și-a trimis angajații acasă.
Secretarul de stat american Marco Rubio a condamnat „atacurile reprobabile”, menționând uciderea unui cetățean american. Washingtonul nu a lovit încă pozițiile Houthi, deși prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi cerut-o de cel puțin două ori. Egiptul a făcut pași către furnizarea de asistență militară Riadului.
De ce contează: o capitală a G20 cu aeroportul internațional închis din cauza rachetelor nu e un detaliu regional. Dacă Statele Unite intră direct împotriva Houthilor, războiul cu Iranul capătă un al doilea front; dacă nu intră, Riadul își caută alți garanți de securitate. Ambele variante rescriu harta alianțelor din Golf.
6. Israel votează pe 27 octombrie, iar Trump a intrat în campanie
Israelienii merg la urne pe 27 octombrie 2026 — ultima dată posibilă legal — pentru a alege toate cele 120 de locuri din Knesset și guvernul care îi va succeda celui condus de Benjamin Netanyahu.
Pe 18 octombrie, cu nouă zile înainte de vot, Donald Trump a publicat pe Truth Social un sprijin explicit pentru Netanyahu, numindu-l „un mare prim-ministru războinic și un partener de pace și mai mare”. A adăugat că, „dacă Israelul are liderul greșit, adică oricine altcineva în afară de Bibi, America va trebui să facă singură această treabă”. Netanyahu i-a mulțumit pe X. Axios a notat că este prima dată când un președinte american susține public și explicit un candidat la alegerile israeliene — cu atât mai notabil fiindcă Trump refuzase, într-un interviu acordat Newsmax la începutul aceleiași săptămâni, să susțină pe cineva.
Sondajele arată o cursă strânsă și un Netanyahu în dificultate. Potrivit Times of Israel, majoritatea sondajelor indică drept primul partid Yashar, al fostului șef al armatei Gadi Eisenkot. Un sondaj Kan de la finalul lui septembrie dădea blocurile la egalitate, 52 de locuri fiecare, cu Yashar la 23 și Likud la 21. Un sondaj i24NEWS din 7–8 octombrie plasa Likud la 26 de locuri, în scădere cu două față de săptămâna precedentă. Axios notează că majoritatea sondajelor arată coaliția lui Netanyahu sub cele 61 de locuri necesare pentru a forma guvernul.
De ce contează: Netanyahu a construit o parte din campanie pe relația cu Washingtonul, iar Trump i-a livrat exact instrumentul de care avea nevoie. Rămâne întrebarea dacă un electorat obosit de război consideră o aprobare americană un argument sau o umilință.
7. Franța: 550.000 de oameni în stradă și un buget de 54 de miliarde
Pe 17 octombrie 2026, Franța a avut cea mai gravă zi de tulburări din ultimii ani. Ministrul de interne Laurent Nuñez a anunțat 110 marșuri și 550.000 de participanți la nivel național, dintre care 110.000 în Paris, la proteste convocate de sindicate și de mișcarea Vestelor Galbene împotriva scumpirilor și a degradării serviciilor publice. Organizațiile studențești și liceale s-au alăturat. Bilanțul anunțat de ministerul de interne: aproximativ 2.400 de persoane reținute și circa 1.000 de polițiști și jandarmi răniți. NPR a relatat o cifră mai mică, cel puțin 1.800 de rețineri — diferența ține probabil de momentul raportării.
La originea mobilizării stă bugetul pe 2027 al guvernului minoritar condus de premierul Sébastien Lecornu, care caută economii de 54 de miliarde de euro pentru a reduce deficitul și a evita o moțiune de cenzură. Pe 29 septembrie 2026, peste 300.000 de oameni ieșiseră deja în stradă într-o grevă de o zi din sectorul public.
Președintele Emmanuel Macron a cerut o analiză privind eventuale eșecuri de informații sau de pregătire a poliției și a convocat studenți, profesori, parlamentari, sindicate și patronat pentru „propuneri concrete”. Lecornu a declarat că Franța nu va fi „intimidată” de violență. Totul se petrece la câteva luni de alegerile prezidențiale.
De ce contează: Franța încearcă să facă, înainte de alegeri, ceea ce niciun guvern francez nu reușește: austeritate fără revoltă. Scorul de etapă e 550.000 la 54 de miliarde, și nu e clar care cifră cedează prima.
8. Pakistan: un acoperiș de lut, 29 de morți și un proprietar arestat
Joi, 15 octombrie 2026, acoperișul școlii private Al-Khair din Peshawar, capitala provinciei Khyber Pakhtunkhwa, s-a prăbușit peste elevi. Primele relatări Associated Press vorbeau despre cel puțin 28 de copii și o profesoară uciși și peste 50 de răniți; relatările ulterioare au urcat bilanțul la 34 de copii și o profesoară, iar alte surse la 35 de persoane. Cifra exactă nu era încă stabilită la momentul redactării. Toți copiii uciși sau răniți aveau 13 ani sau mai puțin, a declarat Mohammad Asim, purtător de cuvânt al Lady Reading Hospital. Salvatorii au scos în viață cel puțin 40 de copii de sub dărâmături. Oficialii au precizat că acoperișul prăbușit era o structură tradițională din lut și cărămidă, iar unii dintre copiii prinși dedesubt au murit prin asfixiere.
Șeful poliției din Peshawar, Saeed Ahmed, a anunțat arestarea proprietarului școlii, precizând că clădirea era structural slabă. Proprietarul ar fi declarat polițiștilor că ploile recente slăbiseră unul dintre acoperișuri. Cel puțin o rudă a victimelor a declarat că avertizase proprietarul despre infiltrații. Guvernatorul Faisal Karim Kundi a cerut un raport privind cauzele, iar autoritățile au dispus inspecția tuturor școlilor private din provincie; rapoartele preliminare au identificat deja zeci de clădiri și săli de clasă degradate. În iunie 2026, prăbușirea acoperișului unui centru de pregătire în construcție din Lahore ucisese 14 copii.
De ce contează: aceasta e categoria de știre pe care nimeni nu o numește „geopolitică”, deși spune mai mult despre starea unui stat decât orice summit. Un acoperiș de lut peste copii de zece ani, o avertizare ignorată și un val de inspecții care vine întotdeauna după, niciodată înainte.
Și altele, pe scurt
- Alberta a votat pe 19 octombrie 2026 într-un referendum privind rămânerea în Canada sau începerea procesului legal pentru un referendum obligatoriu de separare. Elections Alberta a raportat că 43% dintre electorii eligibili votaseră deja în avans, iar media sondajelor arăta 68% pentru rămânere față de 26% pentru începerea procesului. Rezultatele oficiale sunt anunțate pe 29 octombrie 2026.
- Kenya a confirmat pe 6 octombrie 2026 primul său caz de Ebola, un cetățean kenyan care trăise șapte ani în Republica Democratică Congo și a murit la Nairobi. Ministrul sănătății Aden Duale a anunțat identificarea a 28 de contacți. Epidemia din RD Congo depășise 8.300 de cazuri confirmate și 4.000 de decese, potrivit cifrelor guvernului congolez.
- Pakistanul și Afganistanul au continuat schimburile de focuri la frontieră pe 17 octombrie 2026, potrivit Washington Post, iar pe 11 octombrie Islamabadul declarase stare de urgență și guvernare prin guvernator în provincia Khyber Pakhtunkhwa. ONU a raportat 372 de civili afgani uciși în primele trei luni din 2026 în violențele transfrontaliere.
- China și Coreea de Nord au deschis pe 15 octombrie 2026 un pod rutier cu patru benzi peste râul Yalu, după o întârziere de 12 ani, deschizând o nouă rută comercială majoră.
- Comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič s-a deplasat la Beijing pentru negocieri privind reechilibrarea relației comerciale dintre Uniunea Europeană și China, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Europei o poziție mai fermă față de Beijing.
Întrebări frecvente
Ce s-a întâmplat cu navele lovite în apele României în octombrie 2026?
Tancul chimic și petrolier Yara J, sub pavilion Comore, a fost lovit pe 14 octombrie 2026 în apele teritoriale românești și remorcat la Constanța, echipajul fiind nevătămat. Tancul chimic Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost lovit pe 15 octombrie 2026 la aproximativ o milă în afara apelor teritoriale românești; cinci din cei 12 membri ai echipajului au fost salvați, iar șapte au rămas dispăruți. Președintele Nicușor Dan a declarat că ambele nave au fost lovite de drone, fără să confirme oficial originea lor.
Când au loc alegerile din Israel și cine conduce în sondaje?
Alegerile parlamentare din Israel au loc pe 27 octombrie 2026, pentru toate cele 120 de locuri din Knesset. Potrivit Times of Israel, majoritatea sondajelor indică drept primul partid Yashar, condus de fostul șef al armatei Gadi Eisenkot, iar Axios notează că majoritatea sondajelor arată coaliția premierului Benjamin Netanyahu sub cele 61 de locuri necesare pentru a forma guvernul.
Ce a propus Vladimir Putin în legătură cu războiul din Ucraina?
Vladimir Putin a propus, într-o convorbire telefonică din 9 octombrie 2026 cu Donald Trump, un summit în trei între Rusia, Statele Unite și China, dedicat încheierii războiului din Ucraina și fără participarea Ucrainei sau a Uniunii Europene, potrivit Wall Street Journal. Kremlinul ar prefera ca întâlnirea să aibă loc în marginea summitului APEC de la Shenzhen, pe 18–19 noiembrie 2026, însă purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că nu există încă o înțelegere nici privind întâlnirea, nici privind agenda ei.
Concluzie: o săptămână în care s-a scufundat mai mult decât navele.
Surse
- CNN: Two cargo ships sunk in Strait of Hormuz as Iran ramps up attacks in run-up to midterms, 15 octombrie 2026
- Euronews: Another tanker catches fire near Hormuz after two cargo ships sunk in attacks, 15 octombrie 2026
- The Washington Post: Iranian attacks sink two ships in Strait of Hormuz, 14 octombrie 2026
- Al Jazeera: US and Iran both claim control of Strait of Hormuz amid attacks on vessels, 17 octombrie 2026
- Baird Maritime: Search back on for missing after drone strikes tanker off Romania, 16 octombrie 2026
- ABC News: Sailors missing as two ships set ablaze in Romanian Black Sea, 15 octombrie 2026
- U.S. News: Two Ships Ablaze in Romanian Black Sea Waters, 8 Sailors Missing, 15 octombrie 2026
- Forbes: Putin Reportedly Seeks Summit With Trump And Xi—As Trump Lashes Out At Zelenskyy, 19 octombrie 2026
- bne IntelliNews: Putin proposes Ukraine peace summit with Trump and Xi that leaves Zelenskiy out, 19 octombrie 2026
- CNN: Zelensky praises ‘real leaders’ in Europe as his relationship with Trump deteriorates, 16 octombrie 2026
- Al Jazeera: EU rallies in support of Ukraine amid Trump standoff, 16 octombrie 2026
- Kyiv Independent: Zelensky, Hungary’s Magyar hold first ‘one-on-one’ talks at EU summit, 16 octombrie 2026
- Al Jazeera: Saudi Arabia says 12 killed, 300 wounded in Houthi attack on Riyadh airport, 10 octombrie 2026
- Al Jazeera: Houthi attack on Riyadh airport killed three Saudi nationals, 9 octombrie 2026
- Al Jazeera: Saudi Arabia says 1 dead, 11 injured in latest attack on Riyadh airport, 12 octombrie 2026
- Axios: Trump tells Axios why he endorsed Netanyahu’s reelection in Israel, 18 octombrie 2026
- PBS NewsHour: Trump endorses embattled Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu for reelection, 18 octombrie 2026
- The Times of Israel: 2026 Israeli elections: What you need to know, octombrie 2026
- NPR: France’s Macron vows to hold accountable those who ‘sought to bring down the Republic’, 17 octombrie 2026
- CNBC: France hit by worst unrest in years as attempts to rein in government spending meet citizen ire, 19 octombrie 2026
- NPR: School roof collapse kills at least 29, injures more than 3 dozen in Pakistan, 15 octombrie 2026
- Texarkana Gazette: Pakistan orders school inspections as relatives say they warned of risks before deadly collapse, 18 octombrie 2026
- Global News: 1.3M votes cast in referendum advance polls: Elections Alberta, octombrie 2026
- The Writ: Alberta Referendum Poll Tracker, octombrie 2026
- Al Jazeera: Kenya confirms first Ebola case as man dies in Nairobi after DRC return, 6 octombrie 2026
- The Washington Post: Pakistani forces, Afghan Taliban exchange fire after militants attempt to infiltrate Pakistan, 17 octombrie 2026
- Havana Times: International News Briefs for Wednesday, October 15, 2026, 15 octombrie 2026
- Euronews: EU summit: Costa takes charge of budget talks as leaders stick to red lines, 15 octombrie 2026