Potrivit France 24, premierul Armeniei a refuzat in mod explicit presiunile exercitate de Moscova in legatura cu organizarea unui referendum privind aderarea tarii la Uniunea Europeana. Declaratia reprezinta un semnal puternic al orientarii pro-europene a Erevanului, intr-un moment in care relatiile cu Rusia continua sa se deterioreze vizibil.
Armenia se afla de mai multi ani intr-un proces de redefinire a pozitiei sale geopolitice. Dupa razboiul din Nagorno-Karabah si retragerea de facto a sprijinului rus, Erevanul a inceput sa priveasca tot mai atent spre Occident si spre institutiile europene ca alternativa la dependenta istorica de Moscova.
Refuzul premierului armean de a ceda presiunilor rusesti in aceasta chestiune specifica arata ca Erevanul isi asuma riscul unui conflict diplomatic direct cu fosta putere tutelara. Moscova vede orice extindere a influentei UE in spatiul post-sovietic drept o amenintare directa la adresa sferelor sale de influenta.
Organizarea unui referendum privind integrarea europeana ar constitui un pas simbolic si practic fara precedent pentru o tara membra a Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva, alianta militara dominata de Rusia. Un astfel de vot ar putea accelera ruptura definitiva dintre Erevan si Moscova si ar repositiona Armenia ca actor orientat spre vest in regiune.
Situatia Armeniei ilustreaza o tendinta mai larga observata in spatiul ex-sovietic: state care au trait decenii sub influenta ruseasca cauta alternative credibile, in special dupa invazia Rusiei in Ucraina din 2022, care a schimbat fundamental calculele de securitate ale multor guverne din regiune.
Pozitia ferm asumata de premierul armean sugereaza ca presiunile Moscovei nu mai au acelasi efect de descurajare ca in trecut. Daca Armenia va avansa concret pe calea integrarii europene, aceasta ar putea reprezenta una dintre cele mai semnificative pierderi geopolitice ale Rusiei in vecinatatea sa apropiata in ultimii ani.